( Din) EXPERIEN ȚA ELECTORALĂ - PowerPoint Presentation

Slide1

(

Din)EXPERIENȚA ELECTORALĂa REPUBLICII MOLDOVA

Slide2

Preambul

Începând cu 27 august 1991, Republica Moldova

depune eforturi întru construirea unei societ

ăți democratic

e.

Î

n pofida impedimentelor întâlnite încă de fragila noastră democrație, puterea politică în Republica Moldova este rezultatul voinței cetățenilor, exprimată prin alegeri libere și corecte, organizate în baza Codul electoral adoptat la 21. XI. 1997, moment în care legislația electorală autohtonă a fost ajustată la standardele internaționale.

Slide3

Standarde ce au impus

:

Explicarea exactă a noțiunilor

din legislația electorală.

R

eglementarea

aplicării și exercitării

drepturilor electorale.Constituirea și reglementarea funcționării organelor electorale: Comisia Electorală Centrală, Consilii și Birouri electorale.Standardizarea procedurilor electorale pentru toate tipurile de alegeri și referendumuri. Asigurarea informării cetățenilor despre activitatea organelor electorale.Soluționarea litigiilor electorale și asigurarea transparenței procesului electoral.Publicarea rapidă a rezultatelor preliminare și oficiale ale alegerilor.

Slide4

CODUL ELECTORAL

al Republicii Moldova Din

momentul adoptării, a suportat

mai multe amendamente, modificări și redactări

, menite să-i ajusteze prevederile la realitățile soci

o

-politice

și la legislația electorală internațională.

1999 - prezent = modificări în baza a 55 de legi

Slide5

I. PRACTICI ELECTORALE ANTERIOARE INDEPENDENȚEI

Prime experiențe: 1812- 1918

Între 1818-1828

, Basarabia se bucur

ă de o anumită autonomie

î

n

sistemul

politic al Imperiului Rus. Ulterior e transformată în gubernie. Încercări de aplicare a unui sistem electoral în Rusia s-au făcut între 1808-1810, dar s-a renunțat repede la idee, revenindu-se la problemă abia în 1904-1906, când a fost adoptată o primă lege pentru alegerile în Duma de Stat.  

Slide6

a) Prime experiențe: 1812- 1918

Sudul

Basarabiei, j

udeţele Cahul,

Bolgrad și Ismail,

a

gustat din experiența electorală odată cu

unificarea

Principatelor Românești la 1859. Conform Convenţiei privind organizarea Principatelor Române, din 7/19 august 1858 și Legilor electorale din 3 iulie 1864 și 30 iulie 1866, populaţia din sudul Basarabiei a participat la alegerile pentru Divanul ad-hoc și Parlamentul

României.

Slide7

a) Prime experiențe: 1812-1918

După retrocedarea celor trei județe imperiului țarist, p

ână în 1905-1906,

populaţia

întregii

Basarabii

a

participat doar la alegerile

organelor administraţiei publice locale, zemstvele.

Slide8

a) Prime experiențe: 1812-1918

Conform

Legii pentru

alegerea

Dumei de Stat

, din

decembrie

19

05, nu aveau dreptul la vot femeile, tinerii până în 25 ani, militarii, argaţii, cei care închiriau imobile și așa-numiții „subiecți non-ruși”. În problemele naţionale, prima Dumă a

solicitat doar

egalitatea

în

drepturi

a

tuturor

naţionalităţilor

.

Dar nici următoarele dume (

februarie

și

noiembrie

1907

,

1912) nu au

schimb

at

radical

domeniul electoral, deoarece L

ege

a

reducea

reprezentarea

ţăranilor

și

declara

că

Duma

trebuie

să

fie „

rusă

în spirit

”

,

micșor

â

ndu

-se

astfel

numărul

deputaţilor

de la

periferiile

imperiului

.

Slide9

C

oncluzii

alegerile

din imperiul țarist de la înc. de sec. XX

reprezent

au

inegal categoriile sociale, censul de avere și impozitare fiind condiţie de participare; inegalitatea se manifesta prin reprezentarea diferită a centrului și a periferiilor;  membrii Dumei de Stat erau numiţi, deseori, reprezentanţi ai

guberniei

respective

;

r

ezultatul

alegerilor

reprezentanților

Basarabi

ei în cele 4

Dum

e:

nu a fost ales

niciun

român basarabean

.

Slide10

Locul Basarabiei în Duma de stat

M

ișcarea de emancipare

naţională

din Basarabia

ia

amploare în 1917, culminând cu înființarea Sfatului Ţării (primul parlament în teritoriul dintre Prut și Nistru). Congresul gubernial al ţăranilor basarabeni a desemnat 14 candidați la alegerile în Adunarea Constituantă a Imperiului, printre ei, Ion Inculeţ și Pan Halippa.

Slide11

b) Integrarea Basarabiei

în viața politică a României interbelice

Populația participă la alegerile parlamentare din anii

1919, 1920 și 1922. În urma scrutinului din 1922,

37 d

eputați și

90

senatori basarabeni reprezentau raportul de forțe pe arena politică a Basarabiei. Conform prevederilor Constituţiei din 1923, erau membri ai Senatului și foștii președinţi ai Adunărilor Naţionale care declaraseră Unirea cu România, de la Chișinău, Cernăuţi și Alba Iulia. La alegerile din iunie 1926, partidele politice din Basarabia au participat ca filiale ale celor din România.

Slide12

c) 1940-1990: alegeri de tip sovietic

Sistemul electoral sovietic

unipartitist din

RASSM d

n

tre

anii 1924-1937 s-a aplicat și în RSSM, odată cu „schimbarea structurii societăţii” în urma lichidării claselor „antisocialiste”. Rata prezenței la urne - 99%. În1941 au avut loc alegerile formale în Sovietul Suprem al RSSM, cu un total de 99,6% alegători, sistemul electoral sovietic rămânînd intact următorii 50 de ani.

Slide13

c) 1940-1990: alegeri de tip sovietic

Prima încercare de

schimbare radicală

a unui

sistem

electoral

perimat

are loc la Conferinţa a XIX-ea a PCUS din vara anului 1988, prin permisiunea de a înainta mai multe persoane într-o circumscripţie electorală. Abia în noiembrie 1989, Sovietul Suprem al RSSM a adoptat 2 legi care au pus bazele pluralismului politic, pluripartitismului și viitorului sistem electoral din Republica Moldova:legea

despre alegerile locale în RSSM

și

legea

despre

alegerea

deputaţilor

în

Sovietul

Suprem

al RSSM

(

viitorul

Parlament al R

.M.)

Slide14

II. PARLAMENTUL INDEPENDENȚEI

Suveranit

atea și

independența

Republicii

Moldova

au fost proclamate de către Parlamentul ales în februarie-martie 1990, în baza Legii 144 cu privire la alegerile deputaților poporului RSS Moldovenești. Adoptată la 23 noiembrie 1989, aceasta a pus bazele alegerilor libere și pluralisteîn Republica Moldova.

Slide15

Parlamentul

Independenței a adoptat

:

Legea

nr.81-XII, din 5

iunie

1990 cu

privire la completarea Constituției RSSM, prin care s-au stabilit simbolurile RSSM - stema, drapelul și imnul;Declarația cu privire la suveranitatea RSS Moldova, din 23 iunie 1990;Declarația de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991.

Slide16

III. EVOLUȚIA PROCESULUI și

SISTEMULUI ELECTORAL de după INDEPENDENȚĂ

Procesul electoral

în Republica Moldova se desfășoară în conformitate cu:

Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948)

Pactul internațional

cu privire la drepturile civile și politice (1966)

Convenția

Europeană a Drepturilor Omului

Slide17

SISTEMUL ELECTORAL

actualTIPURI DE SCRUTINE

Alegeri parlamentare

Alegeri prezidențialeAlegeri locale

Referendumuri

Slide18

DATE STATISTICE PRIVIND SCRUTINELE DESFĂŞURATE ÎN PERIOADA 199

0 -2017Din anul 1990 până în prezent,

au fost organizate şi

desfăşurate

20 de scrutine

naţionale

:

9

parlamentare, 6 locale generale, 3 prezidențiale,2 referendumuri republicane.Conform legislaţiei, toate aspectele organizatorice au ținut de competenţa comisiilor electorale.

Slide19

Alegeri parlamentare

Startul

reformei electorale

- Legea nr. 1609-XII din 14 octombrie 1993 privind alegerea Parlamentului, care prevedea instituirea sistemului proporțional pe

principiul pluripartitismului

.

Parlamentul

ales la 25 februarie 1994 a adoptat, pe 29 iulie, noua

Constituție ce a impus: -101 deputați, -pluripartitismul, -voința poporului drept bază a puterii de stat.

Slide20

Alegeri parlamentare

În scrutinele parlamentare desfăşurate

între 1994 și 2009, conversiunea voturilor în mandate s-a făcut în baza sistemului electoral proporţional

.

În 2010, la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie, distribuirea mandatelor de deputat s-a

f

ă

cut dup

ă metoda prin coeficient.

Slide21

Alegerile prezidențiale

La 19 aprilie 2013, Parlamentul a adoptat Legea nr. 94 privind schimbarea sistemului electoral proporțional

cu sistemul electoral mixt (proporțional și majoritar). Dar l

a mai puțin de o lună s-a revenit la sistemul electoral proporțional, sistemul nou adoptat fiind acuzat de mai multe carențe.

În urma dezbaterilor și consultărilor publice, Legea nr. 154 din 20 iulie 2017 a introdus un nou

sistem electoral mixt

, în baza căruia urmează să se desfășoare următoarele alegeri parlamentare.

Slide22

PARTICIPAREA ALEGĂTORILOR LA ALEGERILE PARLAMENTARE (1994-2014)

Slide23

Alegerile prezidențiale

La 3

.10.1990,

Parlamentul a adoptat Legea cu

privire la

instituirea

funcției

de Președinte și la introducerea unor modificări și completări în Constituția statului. Primul președinte al R.M., Mircea Snegur, a fost ales de către deputați. Ulterior, la 8.12.1991, acesta a fost ales Președinte al Republicii Moldova de către întreg electoratul, pe un termen de 5 ani.Prin reforma constituțională din 2000, alegerea Președintelui a trecut în competența Parlamentului.

Slide24

Alegerile prezidențiale

Între 2001 - 2016, Președintele Republicii Moldova a fost ales de către Parlament de 3 ori: 2001, 2005 și 2012.

În 2016, Curtea Constituțională

a declarat neconstituțională modalitatea de alegere a șefului statutului de către Parlament și a revigorat prevederile Codului electoral

aferente procedurii alegerii șefului statului de către popor.

Drept urmare, în același an s-au desfășurat alegeri directe ale Președintelui Republicii Moldova, iar pe 13.12.2016 Curtea Constituțională a validat mandatul noului Președinte ales în urma turului II de scrutin.

Slide25

Alegerile locale

Pentru un mandat de 4 ani: primarii și consilierii în consiliile locale, în baza

sistemului electoral proporţional

.

Comisia Electorală Centrală a organizat alegeri locale generale în: 1995, 1999, 2003, 2007, 2011, 2015. 

Slide26

Încheiere

Robert Schuman: „

democraţia nu poate fi construită dintr-o singură lovitură, deoarece, pentru crearea acesteia, Europa a avut nevoie de mai multe milenii”.

Civilizaţia

occidentală a demonstrat că

afirmarea

valori

lor precum libertatea individuală, responsabilitatea personală, gândirea şi acţiunea raţională, justiţia, egalitatea de şanse, s-a făcut anevoios și în timp, reușind instituirea statului de drept şi educarea culturii participative. Republica Moldova depune eforturi întru cultivarea și aplicarea acestora.